Prezentare carte.

Cetatea Alba – aflata pe partea dreapta a limanului Nistrului – reprezinta unul dintre stalpii de baza ai statalitatii medievale romanesti de la rasarit de Carpati. Avantajele si perspectivele asezarii s-au corelat, dezvoltat si impletiti intr-un angrenaj complex, alimentat de o arteraă comerciala ce traversa Tara Moldovei de la nord la sud, cu centrele de pulsatie la Suceava si Cetatea Alba. S-a cimentat astfel o interdependenta structurala resimtita vreme de multe secole, pana in prezent, in ciuda divizarii politice a Moldovei istorice.

Rupta din trupul Tarii Moldovei, în anul 1484, Cetatea Alba a cunoscut declinul: din oras de frunte al Tarii Moldovei, poarta a Liovului la Marea Neagra si punct de legatura al Trapezuntului cu Europa, s-a transformat in scurt timp intr-un orasel modest de la periferia Imperiului Otoman. Revigorarea ”drumului tataresc” in sec. al XIX – lea de catre autoritatile tariste, prin devierea drumului de la Liov spre Kiev, cu capat final la Odessa, a pecetluit soarta Cetatii Albe si a exclus definitiv orasul de pe harta motoarelor economice ale Marii Negre si ale regiunii sud-est europene.

Acceptarea suzeranitatii otomane de catre Ștefan cel Mare, la doar doi ani dupa pierderea iesirii la mare, constituie un indiciu relevant al rolului vital pe care orasul de la limanul Nistrului l-a jucat pentru dainuirea si soarta Tarii Moldovei. Mai mult decat atat, redobandirea Cettii Albe devenise un adevarat deziderat politic al elitelor moldovene, transmis din generatie in generatie, impus voievozilor ca principal obiectiv politic sau conditie esentiala pentru atragerea moldovenilor in lupta contra stapanirii otomane. Acesta este motivul intreruperii domniei lui Petru Rares si tot asa piere Alexandru Cornea, omorat de boieri, iar Alexandru Lapusneanu isi pierdea sustinatorii in favoarea aventurierului Iacob Heraclide Despot, pentru redobandirea Cetatii Albe se ridica Ioan voda cel Viteaz si tot cu aceste promisiuni spera sa fie primit Mihai Viteazul.

Refacerea hotarelor Tarii Moldovei, cu Chilia si Cetatea Alba, a fost principalul obiectiv pentru care Gheorghe Stefan a initiat tratativele cu rusii. Onoarea imperiala fusese girata în acest sens si de tarul Petru I al Rusiei primind astfel si sustinerea moldovenilor in confruntarea de la Stanilesti. Acest deziderat se vede transpus in fapt atat în perioada razboaielor ruso-turce dar si dupa unirea principatelor romanesti extracarpatice pana la formarea Romaniei in hotarele sale etnice si naturale din 1918. Republica Moldova – pamant rupt din trupul Tarii Moldovei de Imperiul Tarist in 1812 – este un stat condamnat fara Cernauti si Cetatea Alba, teritorii ce i-au fost luate de Iosif Stalin si nu le-a mai redobândit dupa prabusirea Imperiului sovietic.

Complexitatea acestor interdependente, natura si modul de evolutie a factorilor declansatori, felul in care au determinat dezvoltarea in plan economic, politic, religios, artistic, militar si social sunt analizate in studiul Monument al civilizatiei medievale romanesti la Marea cea Mare: Cetatea Alba – Moncastro, semnat de Vitalie Josanu si apărut in cadrul Editurii Fundatia Collegium XXI.

Prin punerea in valoare a monumentului istoric al Cetatii Albe, grație redefinirii si evidentierii valorii sale istorice, atat pentru noi, poporul roman cat si in contextul larg al